Importanța economică și ecologică a biodiversității

Măsuri de implementare în mediul urban

Într-o eră marcată de schimbări rapide, protejarea și regenerarea mediului natural devin imperative. Biodiversitatea, care înseamnă multitudinea de forme de viață de pe Pământ, joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic. Aceasta influențează direct aspecte ale vieții de zi cu zi – de la alimentație și materii prime, la surse de energie și infrastructură – asigurând totodată accesul la resurse indispensabile precum aerul curat, apa și ecosistemele productive. Comunitatea științifică avertizează: aproape un milion de specii se află pe marginea extincției, iar habitatele naturale se reduc alarmant.

De exemplu, în Marea Britanie s-a înregistrat un declin de 19% în biodiversitate din 1970, ceea ce expune riscuri majore, iar una din șase specii este amenințată cu dispariția. Raportul Stării Naturii din 2023 ilustrează clar pierderea biodiversității, în ciuda angajamentelor guvernamentale pentru protejarea mediului. Această tendință nu afectează doar capacitatea ecosistemelor de a produce resurse, ci poate compromite și funcționalitatea lor, având consecințe negative asupra calității vieții umane. Dacă aceste sisteme ajung la un prag critic, se pot transforma, generând forme noi de ecosisteme cu funcții imprevizibile. Schimbările climatice, alături de invaziile biologice și bolile, sunt factori importanți în această degradare, iar tendințele viitoare indică o amplificare a impactului lor.

Pentru a păstra un echilibru ecologic, nivelul global al biodiversității ar trebui să se situeze ideal peste 90%. Însă, conform estimărilor din 2021, acesta a scăzut la 75%, subliniind nevoia unor acțiuni imediate pentru evitarea unei crize ecologice.

Începând cu 2011, guvernul britanic a inițiat șase proiecte pilot pentru compensarea pierderilor de biodiversitate în Anglia, evaluând fezabilitatea și aplicabilitatea lor. Această experiență a condus la impunerea obligatorie a principiului „Câștig Net al Biodiversității” în februarie 2023. Măsura nu doar că reduce impactul negativ al dezvoltărilor asupra mediului, dar contribuie activ la îmbunătățirea acestuia. Dezvoltatorii beneficiază de oportunitatea de a remedia degradarea mediului prin soluții inspirate din natură, abordând simultan crizele climatice și cele legate de pierderea biodiversității – principiul fiind acela de a lăsa mediul într-o stare superioară față de cea inițială.

Serviciile ecosistemice oferite de biodiversitatea urbană

Într-o perioadă în care accesul la natură se restrânge, mai ales în marile orașe, valoarea zonelor verzi devine tot mai evidentă. Urbanizarea rapidă face ca aceste spații să fie esențiale nu doar pentru sănătatea noastră, ci și pentru stabilitatea planetei. Introducerea biodiversității în grădini și alte arii urbane este vitală pentru crearea unor medii sustenabile și pline de viață. Este necesar să dezvoltăm soluții inspirate din natură care, pe lângă creșterea diversității biologice, întăresc legătura dintre oameni și mediul înconjurător, generând experiențe vizuale și emoționale pozitive.

Acceptarea socială reprezintă un element cheie pentru succesul pe termen lung al spațiilor verzi bogate în biodiversitate. De aceea, pajiștile cu mii de flori trebuie să fie accesibile și atractive pentru toți, iar educația și informarea publicului despre importanța acestor zone sunt esențiale.

Combaterea schimbărilor climatice

Defrișările, distrugerea tundrelor și deteriorarea oceanelor eliberează cantități mari de gaze cu efect de seră, accelerând încălzirea globală. Construcțiile urbane contribuie cu cel puțin 20% la aceste schimbări. În contrast, plantele dintr-un mediu biodivers contribuie la absorbția carbonului, acționând ca bariere naturale împotriva intemperiilor și reducând temperaturile. Eforturile coordonate ale ONU, UE și comunității științifice vizează protejarea a cel puțin 30% din ecosisteme, dezvoltând soluții integrate ce abordează simultan provocările climatice și degradarea biodiversității.

Securitatea alimentară

Dependența de culturile agricole face ca sistemul alimentar să fie vulnerabil la fenomene meteo extreme și la boli. În plus, creșterea recoltelor este strâns legată de activitatea polenizatorilor. Astfel, conservarea și amplificarea biodiversității sunt cruciale pentru reziliența la schimbările climatice și pentru menținerea populațiilor de polenizatori, oferindu-le adăpost și surse de hrană.

Aer și apă curate

Biodiversitatea susține procese vitale precum producția de oxigen și purificarea apei. Un mediu bogat în specii garantează menținerea acestor servicii ecosistemice, esențiale pentru supraviețuirea umană. Datorită capacității mari de reținere a apei, zonele cu biodiversitate crescută ajută la gestionarea eficientei a sistemelor de canalizare urbană, mai ales în situații de ploi abundente.

Prevenirea bolilor și a dăunătorilor

Interacțiunile dintre diverse specii contribuie la menținerea unui echilibru natural, limitând proliferarea dăunătorilor și izbucnirile epidemice. Diversitatea genetică din ecosisteme reduce vulnerabilitatea acestora, ajutând la păstrarea unui mediu urban sănătos.

Calitatea vieții

Natura și diversitatea biologică îmbunătățesc sănătatea și bunăstarea generală, contribuind la un stil de viață mai echilibrat. Zonele verzi favorizează interacțiunile sociale pozitive și adaugă un farmec aparte peisajelor urbane, datorită bogăției de specii, forme și culori.

Beneficii economice

Integrarea zonelor cu pajiști biodiverse în orașe oferă avantaje economice remarcabile față de amenajările peisagistice complexe. Aceste suprafețe necesită costuri reduse de întreținere și consumă mai puține resurse naturale, precum apa sau energia electrică. În plus, costurile asociate întreținerii spațiilor verzi elaborate sunt mult mai ridicate. În România, de exemplu, costurile de întreținere a zonelor verzi au crescut semnificativ în ultimii ani – în 2015 prețurile erau cu 75% mai mari față de 2010, atingând în unele orașe creșteri de până la 1050%. În București, bugetul anual pentru întreținerea spațiilor verzi depășește 800 milioane de Euro.

Întreținerea lunară a parcurilor și a altor zone verzi presupune activități precum cosirea și tăierea gardurilor vii, formarea arbustilor și arborilor, irigare, fertilizare, gestionarea creșterii plantelor, eliminarea buruienilor și a resturilor vegetale, suprainsămânțarea gazonului și adaptarea lucrărilor la schimbările sezoniere.

De exemplu, pentru o suprafață de 3 hectare, costurile estimative pot include:

• Erbicidare buruieni: 6.000 Euro (0,2 Euro/m²)
• Tuns garduri vii: 2.400 Euro (3 Euro/m de gard, pentru aproximativ 800 m)
• Fasonare arbori: între 3.000 și 60.000 Euro (pentru 500 de arbori, în funcție de dimensiuni, între 6 și 100 Euro pe bucată)
• Scarificare gazon: 15.000 Euro (0,5 Euro/m²)
• Aerisire gazon: 75.000 Euro (2,5 Euro/m²)
• Suprainsămânțare: 48.000 Euro (1,6 Euro/m²)
• Tuns gazon: 15.000 Euro (0,5 Euro/m²)

Astfel, întreținerea lunară a unei suprafețe verzi de 3 hectare poate ajunge la aproximativ 190.000 Euro, în funcție de complexitatea amenajării și de intervențiile necesare.

În contrast, covoarele vegetale diverse, similare cu pajiștile cu mii de flori, necesită mult mai puține resurse. Alegerea speciilor rezistente permite dezvoltarea fără irigații intensive, iar diversitatea biologică asigură o rezistență naturală la boli și dăunători, reducând astfel nevoia de fertilizare și tratamente chimice. Cosirea acestor pajiști se recomandă o singură dată pe an pentru a proteja fauna și flora locală, ceea ce duce la costuri de întreținere semnificativ mai reduse – aproximativ 0,3 Euro/m² + TVA anual, incluzând cosirea manuală, îndepărtarea vegetației moarte și aplicarea îngrășămintelor.

Avantajele plantațiilor biodiverse față de suprafețele tradiționale cu iarbă

Spațiile verzi din mediul urban aduc beneficii ecologice, culturale și de mediu esențiale, contribuind la conservarea biodiversității și la îmbunătățirea calității vieții. Totuși, multe arii sunt menținute ca suprafețe uniforme de iarbă, care oferă beneficii limitate din punct de vedere ecosistemic. Trecerea la pajiști diversificate poate aduce avantaje precum îmbunătățirea biodiversității, o gestionare eficientă a apelor pluviale și un aspect estetic superior. Totuși, diferențierea clară a beneficiilor și limitărilor între un gazon uniform și o pajiște diversă rămâne încă subexplorată.

Suprafețele dominate de ierburi perene acoperă o parte semnificativă din spațiile verzi urbane la nivel global. De exemplu, în Statele Unite iarba acoperă aproximativ 1,9% din suprafața terestră, în Suedia 0,6%, iar la nivel global se ridică la 1,4%. Recent, s-a constatat o tendință de a transforma aceste zone în pajiști native diverse, pentru a spori serviciile ecosistemice, a asigura un mediu sustenabil și a reduce costurile de întreținere.

Urbanizarea rapidă și adoptarea unor modele de amenajare inspirate de cultura occidentală au condus la o creștere semnificativă a suprafețelor cu iarbă. Proiecțiile indică o extindere de 79% până în 2030. Deși gazonul oferă avantaje precum îmbunătățirea esteticii, reglarea temperaturii și stocarea carbonului, întreținerea intensă – prin irigare, tundere și fertilizare – poate crește emisiile de gaze cu efect de seră și conduce la costuri financiare ridicate, pierderea biodiversității și poluarea mediului.

Din aceste considerente, apare necesitatea unei reevaluări a modului de gestionare a spațiilor verzi. Tot mai mulți conservatori, urbanisti, peisagiști și cetățeni recunosc beneficiile abordărilor naturale, sustenabile și eficiente economic pentru administrarea mediului urban. Implementarea pajiștilor naturale cu specii locale nu doar că îmbunătățește recreerea și estetica, dar adaugă servicii ecosistemice esențiale.

Aceste argumente subliniază importanța vitală a biodiversității în fața provocărilor contemporane. O abordare proactivă, care merge dincolo de reducerea impactului negativ asupra naturii și vizează creșterea rezilienței ecosistemelor, este fundamentală pentru un viitor durabil al planetei noastre.