Home Noutăţi Rolul esențial al acoperișurilor verzi în infrastructura verde-albastră urbană – un pas spre orașe sustenabile

Rolul esențial al acoperișurilor verzi în infrastructura verde-albastră urbană – un pas spre orașe sustenabile

15 min de citit
1
215
Rolul esențial al acoperișurilor verzi în infrastructura verde-albastră urbană
Dorim să felicităm sincer echipa autoare a ghidului „Infrastructuri verzi-albastre urbane – Ghid de bune practici pentru amenajarea și integrarea acestora în spațiul urban din România”, realizat de dr. peisagist Diana Culescu, și dr. peisagist Alexandru Ciobotă

O astfel de lucrare era esențială și completează un gol major în cadrul legislativ și de planificare urbană românesc. Apreciem în mod deosebit efortul depus și considerăm că prin mediatizare și promovare către factorii de decizie – în special Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale – ghidul are potențialul de a deveni în câțiva ani o normă asumată oficial.

Așa cum bine se menționează și în ghid, recomandările sunt un prim pas, dar adevărata transformare începe atunci când ele devin standarde obligatorii în practică.

O infrastructură verde-albastră coerentă are nevoie de acoperișuri verzi

În contextul schimbărilor climatice și al urbanizării accelerate, conceptul de infrastructură verde-albastră a devenit esențial pentru proiectarea și dezvoltarea orașelor viitorului. O infrastructură verde-albastră bine integrată include spații verzi (parcuri, grădini, păduri urbane, acoperișuri verzi) și spații albastre (râuri, lacuri, canale, infrastructuri de colectare și infiltrare a apei pluviale) care funcționează în mod sinergic pentru îmbunătățirea calității vieții urbane și a rezilienței climatice.

Spre deosebire de infrastructura gri (beton, asfalt, conducte subterane), infrastructura verde-albastru folosește procese naturale pentru a gestiona apa, căldura și poluarea. De exemplu, acoperișurile verzi, parcările permeabile și șanțurile vegetale rețin apa de ploaie, reduc riscul de inundații și ușurează sarcina sistemului de canalizare. Râurile renaturate și zonele umede urbane filtrează poluanții, sprijină biodiversitatea și creează microclimate mai răcoroase. În contextul schimbărilor climatice, infrastructura verde-albastră devine esențială: limitează efectul de insulă de căldură, reduce episoadele de inundații urbane, îmbunătățește calitatea aerului și creează spații publice mai plăcute, cu impact pozitiv asupra sănătății fizice și mentale.

Avem nevoie de mai mult decât un spațiu verde. Aici se arată rolul strategic al acoperișurilor verzi!

Una dintre afirmațiile-cheie din ghid este că:

„Sistemele de tip terasă verde sunt mult mai eficiente în deservirea infrastructurilor verzi-albastre atunci când sunt realizate la nivelul străzii”.

Această observație este corectă și binevenită, dar considerăm important să o completăm cu un aspect suplimentar: acoperișurile verzi, chiar și la înălțimi mari și fără acces public, pot avea un rol major în conectivitatea ecologică a orașului. Studiile internaționale și observațiile practice demonstrează că acoperișurile verzi biodivers, care integrează o varietate de specii vegetale (nu doar Sedum – monoculturi), pot funcționa ca veritabile „coridoare verzi aeriene”, conectând habitate izolate de la nivelul solului.

După cum se știe acoperișurile verzi pot fi clasificate după mai multe criterii: extensive, semi-intensive și intensive. Fiecare tip vine cu un set de beneficii și cerințe tehnice. Extinderea utilizării acestora trebuie să țină cont de destinația clădirii, posibilitățile structurale și obiectivele urbanistice ale zonei. În infrastructura verde-albastră, ele pot avea: funcție ecologică, funcție hidrologică, funcție climatică, funcție estetică și socială.

Un aspect pe care dorim să-l subliniem este necesitatea gândirii acoperișurilor verzi nu ca soluții izolate, ci ca părți integrate într-un sistem urban coerent. Atunci când acoperișurile verzi sunt proiectate în strânsă legătură cu spațiile verzi de la sol – parcuri, grădini comunitare, alei verzi – se creează o simbioză activă care maximizează beneficiile ambelor.

În calitate de specialiști proativi și promotori ai acoperișurilor verzi în România de peste 20 de ani, susținem cu convingere ideea că orașele trebuie să-și regândească prioritizarea investițiilor. Așa cum autorii ghidului remarcă, parcajele, parcările supraterane ocupă spații imense și rareori sunt valorificate ca spații publice. Primăria din Cluj-Napoca este un deschizător de drumuri în acest sens, de ani de zile lucrând la inverzirea parcărilor publice. Soluția evidentă este subteranizarea parcărilor, sau inverzirea parcărilor supraetajate și transformarea platformelor rezultate în parcuri, grădini publice sau acoperișuri verzi intensive cu substrat de 2–4 metri, capabile să susțină arbori maturi și vegetație complexă.

Țelul nostru este să creăm zone verzi întinse în care oamenii să nu își dea seama că dedesubt se află o clădire ce servește un scop în societate, astfel încât să se poată lăsa pierduți în natura urbană.

Parcările subterane sunt mult mai mult decât un „loc unde să ne lăsăm mașina”. Într-un oraș care vrea să fie sănătos, liniștit și prietenos cu oamenii, nu doar cu traficul, ele devin o piesă importantă de infrastructură urbană. Dincolo de confortul evident pentru șoferi, parcarea subterană are avantaje clare de mediu și sociale, care o fac preferabilă în fața parcărilor de suprafață sau a „oceanelor de asfalt” din jurul mall-urilor și blocurilor.

În primul rând, parcarea subterană eliberează spațiul de la nivelul solului. Acolo unde, altfel, am avea rânduri nesfârșite de mașini parcate, orașul poate câștiga spații verzi, locuri de joacă, piste de biciclete, piețe pietonale sau grădini publice. Asta înseamnă mai puțin asfalt încins vara, mai multă umbră, evapotranspirație, biodiversitate și un microclimat mai plăcut. Simplu spus, parcarea coboară sub pământ, iar viața oamenilor urcă la suprafață. Asta se traduce în mai mult timp petrecut afară, mai multă socializare, o relație mai sănătoasă între locuitori și orașul lor.

Pe lângă eliberarea spațiului, parcările subterane reduc semnificativ impactul vizual al mașinilor. Un centru de oraș, un cartier cu trotuare ocupate, mașini parcate pe spațiile verzi și parcări improvizate între blocuri transmite aglomerație, haos, lipsă de grijă pentru peisajul urban. O zonă în care mașinile sunt „ascunse” în subteran arată mai ordonat, mai aerisit și mai primitor. Asta influențează direct calitatea vieții, percepția de siguranță și chiar valoarea proprietăților.

Un alt avantaj important este reducerea zgomotului. Mișcarea mașinilor la nivelul solului, căutarea locului de parcare, manevrele repetate – toate acestea adaugă poluare fonică. Mutând accesul și circulația pentru parcare în subteran, zgomotul perceput în spațiul public scade. Locatarii din clădirile rezidențiale au parte de un mediu mai liniștit, iar spațiile pietonale devin mai agreabile. Din punct de vedere al sănătății, parcările subterane, atunci când sunt bine ventilate și corect proiectate, pot contribui la reducerea poluării la nivelul străzii. În loc de masini, asfalt, vezi o zonă verde când îți scoți capul pe fereastră. Respiri aer curat! Toate acestea datorită unei terase verzi tip parc situate deasupra parcării.

Nu în ultimul rând, există și o dimensiune de siguranță și confort social. Parcările subterane moderne sunt monitorizate video, iluminate corespunzător și prevăzute cu acces controlat. Pentru mulți utilizatori – în special familii, persoane în vârstă sau femei care ajung târziu acasă – faptul că pot parca într-un spațiu securizat, ferit de intemperii și de priviri insistente, contează foarte mult.

Viitorul urbanismului este verde și albastru

Fără integrarea sistematică a acoperișurilor verzi, blue (cu retenție de apă meteorică) în infrastructura urbană, România va rata o șansă crucială de a construi orașe mai reziliente, mai sănătoase și mai locuibile. Ne exprimăm speranța că acest demers va fi continuat prin politici publice curajoase și investiții concrete.

La ODU Green Roof, credem că fiecare metru pătrat contează – atât la sol, cât și pe clădiri. Tu, ca cetățean care are dreptul la o viață sănătoasă, cere-ți drepturile! Solicită de la aleșii tăi o localitate cu infrastructură verde- albastru, cu cât mai multe terase și fațade verzi, cursuri de apă renaturalizate!